Antoaneta-Liliana Olteanu Pořadí knih (chronologicky)

Castigatorul a trei premii literare importante din Rusia, Mihail Siskin, locuiește în prezent în Elveția. Critic al trecutului sovietic și al regimului actual de la Kremlin, el continuă tradiția literaturii ruse, pe care o consideră o „formă netotalitara de existenta a constiintei in Rusia“. Siskin, un scriitor care a părăsit o Rusie percepută ca o închisoare, rămâne totuși fidel limbii ruse, instrument esențial al existenței sale. Prozele și eseurile din acest volum explorează adâncimi istorice și personale, construind o țesătură complexă din fragmente de realitate, experiențe umane și evenimente politice. Temele abordate includ trauma, adevărul și minciuna, identitatea și notorietatea literară. Povestirile captivante, personajele memorabile și stilul inconfundabil al lui Siskin contribuie la atracția acestei lucrări. „Cel care scrie este o veriga de legatura intre doua lumi: intre lumea nereala a vietii, unde totul e trecator, si lumea cuvintelor demne de credinta, care imprastie elixirul tineretii vesnice…“

Zauzimanje Izmaila je knjiga posvećena očuvanju sećanja na sopstvene tragove. To je razgovor o beskonačnom prošlom koje biva i pojedinačno i kolektivno. Zauzimanje Izmaila se sasvim jasno deli na istorijske i porodične fragmente. Kritičari kažu – kao kod Tolstoja, uz jednu osobenost: Šiškina srećne porodice uopšte ne zanimaju – mnogo mu je bliža hiljadugodišnja ruska nesreća.Pred čitaocem je roman zagonetka, roman misterija u čijem se nazivu već skriva intriga, jer ostavlja utisak da je reč o poznatom istorijskom događaju. Ipak, Zauzimanje Izmaila ni najmanje ne podseća na istorijski roman, mada u njegovoj osnovi leže događaji iz prošlosti...

Milostný román v dopisech. Dialog dvou lidí, kteří se nikdy nepotkali. V závěru románu Listář promlouvá k umírajícímu a blouznícímu hrdinovi Voloděnkovi jeho halucinace, skrze niž zcela zřetelně prosvítá obraz autora. Říká mu, aby si nezapomněl sbalit na cestu všechno, co je důležité, a Voloděnka začíná vyjmenovávat některé ze svých vzpomínek. Okamžik uchování paměti prostřednictvím prostého zaznamenávání postřehů, prožitků a zážitků je jak základem románu Listář, tak nosným pilířem celé Šiškinovy tvorby.