Knihobot
Kupuješ přesně tu knihu, která je na fotce

Quand notre monde est devenu chrétien

Autoři

Více o knize

Când lumea noastră a devenit creştină(312-394) este cartea de bună credinţă a unui necredincios care caută să înţeleagă cum creştinismul, această capodoperă de creaţie religioasă, a putut, între 300 şi 400, să se impună întregului Occident. În felul său inimitabil, erudit şi impertinent, Paul Veyne reţine trei motive:• Un împărat roman, Constantin, stăpân pe acest Occident, convertit sincer la creştinism, vrea să creştineze lumea pentru a o salva.• S-a convertit deoarece acestui mare împărat îi trebuia o mare religie. Or, în faţa zeilor păgâni, creştinismul, deşi sectă foarte minoritară, era religia de avangardă care nu se asemăna cu nimic cunoscut.• Constantin s-a mărginit la a-i ajuta pe creştini să-şi aşeze Biserica, această reţea de episcopi ţesută pe imensul imperiu roman. Încet, docil, masele păgâne şi-au făcut un creştinism al lor, fără ca încreştinarea a o sută de milioane de persoane să facă un singur martir.În trecere, Paul Veyne aminteşte şi alte întrebări: De unde vine monoteismul? Trebuie vorbit în acest caz de ideologie? Religia are rădăcini psihologice? Avem noi origini creştine?

Nákup knihy

Quand notre monde est devenu chrétien, Paul Veyne

Jazyk
Rok vydání
2007
Vazba
(měkká),
Stav knihy
Poškozená
Cena
149 Kč

Doručení

Platební metody

Nikdo zatím neohodnotil.

Titul
Quand notre monde est devenu chrétien
Jazyk
francouzsky
Autoři
Paul Veyne
Vydavatel
Albin Michel
Rok vydání
2007
Vazba
měkká
Počet stran
322
ISBN10
2226176098
ISBN13
9782226176097
Série
Anotace
Când lumea noastră a devenit creştină(312-394) este cartea de bună credinţă a unui necredincios care caută să înţeleagă cum creştinismul, această capodoperă de creaţie religioasă, a putut, între 300 şi 400, să se impună întregului Occident. În felul său inimitabil, erudit şi impertinent, Paul Veyne reţine trei motive:• Un împărat roman, Constantin, stăpân pe acest Occident, convertit sincer la creştinism, vrea să creştineze lumea pentru a o salva.• S-a convertit deoarece acestui mare împărat îi trebuia o mare religie. Or, în faţa zeilor păgâni, creştinismul, deşi sectă foarte minoritară, era religia de avangardă care nu se asemăna cu nimic cunoscut.• Constantin s-a mărginit la a-i ajuta pe creştini să-şi aşeze Biserica, această reţea de episcopi ţesută pe imensul imperiu roman. Încet, docil, masele păgâne şi-au făcut un creştinism al lor, fără ca încreştinarea a o sută de milioane de persoane să facă un singur martir.În trecere, Paul Veyne aminteşte şi alte întrebări: De unde vine monoteismul? Trebuie vorbit în acest caz de ideologie? Religia are rădăcini psihologice? Avem noi origini creştine?