Knihobot

Cuvintele şi lucrurile

Hodnocení knihy

Více o knize

Ştiințele umane de astăzi sunt mai mult decât un domeniu al cunoașterii; ele sunt deja practici și instituții. Michel Foucault analizează apariția lor, legăturile reciproce și filosofia care le susține. Conceptul de „om” a apărut recent în cunoașterea noastră, iar a crede că a fost un obiect de curiozitate de-a lungul mileniilor este o eroare; el s-a născut dintr-o mutație a culturii noastre. Foucault studiază această mutație începând cu secolul XVII, în cele trei domenii în care limbajul clasic - identificat cu Discursul - avea privilegiul de a reprezenta ordinea lucrurilor: gramatica generală, analiza bogățiilor și istoria naturală. La începutul secolului XIX, se constituie o filologie, o biologie și o economie politică. Lucrurile obedează acum legilor propriului lor devenir, nu celor ale reprezentării. Regatul Discursului se încheie, iar în locul său apare „omul” - un om care vorbește, trăiește, lucrează și devine astfel obiect al unei cunoașteri posibile. Aceasta nu este o „istorie” a științelor umane, ci o arheologie a ceea ce ne este contemporan, însoțită de o conștiință critică.

Nákup knihy

Cuvintele şi lucrurile, Michel Foucault

Jazyk
Rok vydání
2008
product-detail.submit-box.info.binding
(pevná)
Jakmile se objeví, pošleme e-mail.

Doručení

Platební metody

4,2
Velmi dobrá
7881 Hodnocení

Tady nám chybí tvá recenze.

Titul
Cuvintele şi lucrurile
Jazyk
rumunsky
Vydavatel
RAO
Rok vydání
2008
Vazba
pevná
Počet stran
544
ISBN10
9731035869
ISBN13
9789731035864
Série
První vydání
1966
Původní název
Les monts et les choses
Hodnocení
4,15 z 5
Anotace
Ştiințele umane de astăzi sunt mai mult decât un domeniu al cunoașterii; ele sunt deja practici și instituții. Michel Foucault analizează apariția lor, legăturile reciproce și filosofia care le susține. Conceptul de „om” a apărut recent în cunoașterea noastră, iar a crede că a fost un obiect de curiozitate de-a lungul mileniilor este o eroare; el s-a născut dintr-o mutație a culturii noastre. Foucault studiază această mutație începând cu secolul XVII, în cele trei domenii în care limbajul clasic - identificat cu Discursul - avea privilegiul de a reprezenta ordinea lucrurilor: gramatica generală, analiza bogățiilor și istoria naturală. La începutul secolului XIX, se constituie o filologie, o biologie și o economie politică. Lucrurile obedează acum legilor propriului lor devenir, nu celor ale reprezentării. Regatul Discursului se încheie, iar în locul său apare „omul” - un om care vorbește, trăiește, lucrează și devine astfel obiect al unei cunoașteri posibile. Aceasta nu este o „istorie” a științelor umane, ci o arheologie a ceea ce ne este contemporan, însoțită de o conștiință critică.